Era ultimul
Timpul estimat pentru citirea acestui articol este de 0 minute.
Era ultimul din neamul lui. Ultimul care mergea pe pământul pe care trăiseră străbunicii săi. Ultimul care se hrănea din culturile din care se hrăniseră bunicii săi. Ultimul care se odihnea în adăposturile pe care le improvizaseră părinții săi. Ultimul care respira aerul pe care cândva îl respiraseră și ei. Era ultimul dintre ei. În urechile mari, bogat vascularizate, ca niște frunze uriașe brăzdate de nervuri proeminente, îi răsuna obsesiv un cuvânt din viitor: extincție! extincție! extincție! Cu capul plecat, cu ochii pe jumătate închiși, porni înspre lac. Nu să se adape, ci să îndeplinească profeția. Găsi un loc ferit, la umbra unui acacia tortilis… Fusese ultimul*.
*Elephas recki (specie dispărută de elefant)
*foto din arhiva personală (situl arheologic Olorgesailie – Kenya)
#photostory #microfiction
Variațiuni pe aceeași temă (mai mult sau mai puțin)!
O guriță
