Advertoriale,  Uncategorized

Celui cu economie suta îi este o mie!

Timpul estimat pentru citirea acestui articol este de 6 minute.

Când vine vorba de banii cheltuiți pentru hrana zilnică, românul este fiul risipitor al Europei. Este expert în a umple coșul de cumpărături cu fel de fel de nimicuri de care ulterior se descotorosește, într-o perversă cârdășie cu tomberonul. Asta în timp ce, într-un colț al străzii/cartierului/țării ș.a.m.d. zace cu burta lipită de spate un nevoiaș pentru care hrana este sfântă și neprețuită.

Românul, fie că-i sărac, fie că-i bogat nu prea se uită în portofel când vine vorba de mâncare. Mă uit îngrozită, mai ales în prag de sărbători, cum măcelăriile sunt pline de guri flămânde venite să vâre-n traistă fleici sângerii, afumături, kilometri de cârnați… Nu intru. Țin calea cea dreapta către tarabele bătrâneilor prietenoși, acei țărani care încă-și mai etalează produsele în piața din cartier. Și-ncep, cu zâmbetul pe buze, târguiala săptămânală. Eu, gospodina din ”Supa de zarzavat” a Otiliei Cazimir, poezia copilăriei mele pe care, de zeci, sute de ori am recitat-o în timp ce o ajutam pe bunica prin bucătărie.

”S-a dus gospodina să ia zarzavat / Și vine acasă cu coșul încărcat / Cu morcovi, cu varză, cartofipătrunjel, / Cu sfeclă, cu ceapă / Că toate-s la fel.”

Te-ai prins. La mine în bucătărie legumele sunt regine iar fructele mici prințese care le dau târcoale. Semințele, cerealele integrale, uleiurile presate la rece sunt oștenii lor supuși. Posed un regat viu, sănătos, colorat, cu care mă hrănesc, pe care nu-l risipesc ba chiar îl sporesc și-l reînnoiesc atunci când este cazul. Și, dând când în când, la porțile acestui regat, mai bate câte-un vasal de soi pe care-l poftesc să ni se alăture. Căci monotonia nu are ce căuta în regatul (a se citi alimentația) nostru.

legume

”Și toate încep să se certe pe masă: / -Ba, eu sunt mai dulce! / – Ba, eu mai frumosă! /  Dar morcov / Sau varză, /  Cartof, / Pătrunjel, / Ori sfeclă, / Ori ceapă, /Nu-s toate la fel?”

Am început acest articol pe un ton revoltat cu privire la risipa pe care românul o adoptă atunci când vine vorba de mâncare. Se pare că ”fiecare român aruncă aproximativ 100 de kilograme de mâncare anual; 15% din mâncarea aceasta nu este nici măcar scoasă din ambalaj.” (www.curteaveche.ro) Așadar, se impune o reevaluare a modalității de a privi, cu alți ochi, nutriția. De ce mâncăm, ce mâncăm, cum mâncăm și mai ales cât? Și câtă hrană cumpărăm astfel încât cuvintele ”risipă” și ”surplus” să nu se regăsească în vocabularul nostru… culinar? 

 

Economisește cu Jamie
Economisește cu Jamie

Irosirea mâncării este o problemă acută în țara noastră. Vestea bună este că fiecare dintre noi poate face o diferență în acest sens. Jamie Oliver propune în noua sa carte, “Economisește cu Jamie”, apărută la Curtea Veche Publishing, un nou stil de a face cumpărături, de a găti și de a utiliza alimentele astfel încât să economisim mai ușor. Rețetele sunt realizabile cu un buget redus și gândite astfel încât să valorifice la maximum ingredientele.

Pe Jamie Oliver îl admir pentru modul unic de a vorbi despre mâncare, pentru respectul față de ingredientele folosite și pentru reușita în schimbarea multor mentalități în ceea ce privește nutriția sănătoasă. Frumușelul din bucătărie, cel care s-a și dezbrăcat pentru noi de toate… secretele, vine acum să ne învețe cum să cumpărăm isteț, cum să gătim inteligent și cum să irosim mai puțin. Mai pe scurt, ne învață, prin intermediul slovelor, cum să economisim în bucătărie. Până să-l citim pe Jamie, la provocarea editurii Curtea Veche și BlogalInitiative, vin și eu cu câteva idei pescuite direct din propria oală.

”Le ia gospodina pe rând să le spele, / Pe urmă le taie bucăţi – bucăţele: / Şi morcov, / Şi varză, / Cartof, / Pătrunjel, / Şi sfeclă, / Şi ceapă, / Pe toate la fel!”

1. Pleacă la cumpărături cu lista făcută de acasă. Uite cum procedez eu: sâmbătă sau duminică dimineață îmi fac planul culinar pentru săptămâna ce va urma. Stabilesc ce feluri de mâncare voi găti, ce salate introduc în meniu, ce fructe trec pe listă, etc. Întocmesc listuța și merg cu ea în dinți la piață unde, după cum spuneam mai sus, cu zâmbetul pe buze încep târguiala. Iau atât cât îmi este necesar pentru o săptămână. Nici mai mult nici mai puțin.

2. Niciodată cu curăț morcovii de coajă! Nici când îi pregătesc pentru salata de crudități, nici când îi mărunțesc pentru ciorbițe și nici măcar atunci când îi secătuiesc de deliciosul și sănătosul suc vitaminizat. Îi spăl bine, bine sub jet de apă și îi curăț cu cuțitul de eventualele ”bubițe”. În coajă se află importante cantități de nutrienți. De ce aș renunța la ele? Și alte legume se pretează acestui procedeu (păstârnacul, țelina). Că tot am vorbit despre morcov? Știai că frunzele sale se pot adăuga în salate?

3. Tu arunci codițele de la pătrunjel, mărar, leuștean, țelină (frunze)? Dacă da, rău faci pentru că acele codițe au o aromă mult mai puternică decât frunzele. Eu nu renunț la ele, niciodată. Și uite-așa, adăugându-le în salate, supe, ciorbe și alte preparate, cresc și cantitățile de vitamina C, vitamina A, antioxidanții dau năvală însoțiți de calciu și fier pentru a întregi trăsăturile definitorii ale acestei mirodenii.

4. Ai bunici la țară? Sau ai propria grădină? Profită de-acest lucru și cultivă-ți tot ce-ți poftește inimioara. Chiar și cei care stau la bloc și posedă un balcon, au posibilitatea să se răsfețe cu un plus de sănătate, cultivând în jardiniere fel de fel de verdețuri.

5. Nu mai e mult și vin anotimpurile calde. Și-odată cu ele pădurile vor ascunde două comori de neprețuit pentru sănătate: leurda și urzicile. În loc să le cumpăr din piață, prefer să le culeg direct de la sursă, cu mânuțele din dotare.

6. Eu nu sunt o fană a dulcețurilor, dar mama mea este așa că, aproape în fiecare an, atunci când face gem de mere sau dulceață de gutui, cotoarele nu le aruncă ci le transformă într-o peltea cristalină. La fel procedează și cu coaja de pepene verde care ia forma unei dulceți sofisticate.

7. Ai probleme cu rinichii? Atunci nu arunca codițele cireșelor. Păstrează-le și folosește-le la prepararea unui ceai diuretic natural. Nimic nu se aruncă! Așa că, ”reciclăm” și sâmburii care ascund un miez benefic în tratamentul de combatere a viermilor intestinali.

Mă opresc la cifra 7, cifra perfecțiunii divine, deși sunt multe alte trucuri prin care putem economisi în bucătărie. Îl voi citi și pe Jamie pentru că mai am multe de învățat, de însușit și de pus în practică.

”Pe oala în clocot capacul tresaltă, / Şi fierb sărăcuţele, fierb laolaltă: / Şi morcov,
/ Şi varză, /Cartof, Pătrunjel, / Şi sfeclă, / Şi ceapă, / Fierb, toate la fel! / Pe urmă, tac toate… Ce vreţi să mai spună? / Căci supa-i pe masa, şi-i straşnic de bună!”

www.facebook.com/jamieoliver
www.facebook.com/jamieoliver

 

Ti-a placut? Da mai departe!
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *