Bomba și fitilul

Visul lui Andrei

Timpul estimat pentru citirea acestui articol este de 5 minute.

Acum ceva vreme, eu și Andra ne-am gândit la un proiect jucăuș denumit ”bomba și fitilul”. Care-i bomba, care-i fitilul, nici nu contează. Bănuiesc că jucăm rolurile cu rândul 🙂 Ce e important e că ne vom da una alteia ”bătăi de cap”, a se citi ”teme” pe marginea cărora vom scrie articole demne de categoria anterior amintită.

Din când în când voi răspunde provocării distinsei domnișoare Andra Istrate și voi marca, în cadrul rubricii ”bomba și fitilul” câte un articol pe o anumită temă. Astăzi, ladies&gents, sparg gheața cu ”Visul lui Andrei” care nu-i un ideal, e chiar un vis pe bune, de fapt, o sumedenie de vise, căci fiecare noapte-i presărată cu himere.

”Visul nu e altceva decât o formă particulară a gândirii noastre, făcută posibilă de starea de somn, şi activitatea onirică, ce produce această formă şi nu alta, este esenţialul visului, explicaţia caracterului său aparte.” (Sigmund Freud)

Fiecare noapte e o aventură. Ai crede că dau din casă picanteriile vieții de cuplu, dar nu-i chiar așa. Acelea nu părăsesc cuibul, ci rămân la locul faptei. Despre alte picanterii vorbesc, cele născute din visare, din tagma freudiană prin care se preumblă, noapte de noapte, subconștientul colegului de cameră.

visul lui andrei
Nu va uitati la el ca-i pasnic si blajin. Noaptea se deslantuie si iese „rautatea” din el. Daca ar fi fost indian l-ar fi chemat Cel-care-alunga-somnul. Al meu, nu al lui.

Avertizare pentru rude, prieteni, colegi: orice vinețeală din jurul ochilor, cucui vizibil sau buze umflate și sângerii se datorează atacului inconștient al mai sus numitului partener de viață, membru cu drepturi depline al uniunii consensuale în care, de bună voie și nesilit de nimeni, s-a introdus. Andrei visează. Da, știu, toți visăm. Andrei visează zgomotos și… vioi în fiecare noapte.

Urși, avioane, războaie, animale, femei, bărbați, petreceri, parastase, mașini, munte, mare și câte și mai câte nu cuprinde repertoriul nocturn al subconștientului omului de lângă mine. Iar toate aceste minuni sunt însoțite de mișcări împrumutate de la vreo oră de gimnastică: mâinile suuuuus, și-acum brusc în lateral, da, da, direct peste ochii celei care stă ghemuită în partea opus a patului; acum flexăm mânuțele și trimitem coatele la înaintare. Și puf-pac, unu-doi, unu-doi, faceți toți la fel ca noi, mă trezesc, vrei nu vrei, cu un cot între coaste. Asta dacă am noroc și nu mă pălește fix în scăfârlie. Abia înspre dimineață începe jocul de glezne sau, depinde ce D-zeu visează subiectul, step-ul.

Buuuun! Te-ai prins că dorm iepurește? Iată scenariul unei nopți obișnuite (îți voi spune mai târziu definiția unei nopți neobișnuite): adormim îmbrățișați, ca doi oameni care se iubesc și caută să se simtă tot timpul cât mai aproape unul de celălalt. După nici 5 minute de liniște, începe concertul de cameră, sforăiala în Do major, prilej cu care, Nosy, cățelușa noastră, părăsește culcușul amplasat în dormitor și se mută, cu tot calabalâcul, în sufragerie. Urmează intonarea tradiționalului ”Andrei, întoarce-te pe o parte că sforăi!”, lait-motivul fiecărei nopți obișnuite. Când în sfârșit credeam că totul e în regulă iar jumătatea mea bună doarme dusă, aud râsete, conversații, strigăte… depinde ce visează omul. Făcând o paranteză, vă dau trei exemple (credeți-mă, în momentul de față pot să scriu lejer o trilogie bazată pe visele lui Andrei) de vise… deosebite.

Unu: țiganii, Renault-ul și somnambulul

Noapte caldă de vară. Nu ne mutasem împreună, stăteam la mama. Etajul 4. Balconul deschis. Individul mormăie ceva, tresare și se ridică în capul oaselor. Mă uit la el cu ochii pe jumătate deschiși. El se ridică brusc șiiii țintă-nspre balcon. Eu sar din pat și-l prind din urmă. ”Ce faci, Andrei? Unde te duci? Ți-e rău?” ”Țigani, vor să-mi fure Renault-ul de la poartă!” Uuuu, niiiice! Am uitat să vă spun. Andrei stătea la casă, la curte. Renault-ul era acolo. Omul meu tocmai voia să iasă la poartă să se certe cu ăia de-i furau mașina. Doar că poarta mea era ceva mai… sus decât a lui. Norocul nostru că dorm iepurește. Norocul nostru că acum stăm la parter și avem gratii.

Doi: Operațiunea Moș Martin

Noapte liniștită. În aparență. Dintr-odată percep un mormăit. ”Ce naiba, nu-s la munte, sunt acasă, n-am urs, am doar un câine care nici măcar nu latră…” Mă întorc ușor și-l văd pe el, stând în fund, cu o mână ridicată, degetele îndoite, zgâriind aerul și mormâind. Încerc să nu mă pierd cu firea și, lipită de perete îl întreb care-i problema: ”ȘȘșșșttt… dormi liniștită, e ursul la cort, stau eu de pază!!!” Ooookkkkk! Mai dormi dacă poți.

Trei: În pat cu dușmanul

Noapte incomodă. Andrei are mâna în ghips. Un accident aiurea. Mână ridicată, ghips dureros. Pentru mine. Cum ațipeam, cum mă trezeam cu un nou cucui. De parcă nu ar fi fost de ajuns, domnul se gândește să mă alinte cu mâna sănătoasă din dotare. Ador să-mi fie mângâiat părul, așa că mă mângâie pe cap până adoarme cu degetele încâlcite prin podoaba-mi capilară. Când era somnul mai dulce, mă trezesc în mijlocul unei păruieli în toată regula. Victima: eu. Agresorul: el, normal. Habar n-am ce visase, cică nu-și mai aduce aminte, dar m-a tras atât de tare de păr încât puțin a mai rămas să nu apelez, a doua zi, la vreo perucă.

Cam astea-s nopțile mele obișnuite. Totuși, nu le-aș schimba pentru nimic în lume. Îmi place că Andrei vorbește în somn. În felul acesta nu-mi scapă nicio noutate. Și vorbește clar. Ba chiar dacă-l pun să repete o face fără probleme. Așa bărbat, mai rar. Cum s-ar derula o noapte neobișnuită? Fără nicio aventură, somn adânc și fără vise. Dar ce farmec ar mai avea dacă nu te-ar ataca ursul, dacă nu ai visa că ești la airsoft și tragi cu arma, ținându-ți mâinile pe sus, strigând ”Puuuf, puuuf!” apoi încărcând un cot în spatele partenerei, dacă nu ți-ar fura țiganii mașina și ai vrea să zbori până la ei, tocmai de la etajul patru? Unde-ar mai fi sarea și piperul din așternuturi dacă nu în aceste activități onirice?

 

 

Ti-a placut? Da mai departe!
Share

3 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *