Toma Coconea. Și am spus tot.

Timpul estimat pentru citirea acestui articol este de 2 minute.

Pe blogul meu mic, scriu despre un om mare. Și o fac cu emoție și cu degete tremurânde, pentru că așa sunt eu când subiectul care-mi bântuie mintea, îmi invadează pe de-a-ntregul neuronii, conștiința, planurile de viitor. Dintotdeauna am admirat-o pe Mihaela Rădulescu. Dar numai de câteva luni încoace am început să-i urmăresc zilnic postările de pe blog (http://22foryou.co/mihaela/) și de pe pagina de Facebook. Nu despre ea vreau să vorbesc acum, ci despre un Om, un fenomen, un Erou cum mulți dintre noi considerăm, un Model, un Învingător: Toma Coconea. Toma tocmai a încheiat competiția Redbull x Alps pe locul 10 din 31 de participanți. Locul 10 într-o statistică obișnuită, dar locul 1 în inimile celor care l-au susținut și îl vor susține în continuare. Mi se face pielea de găină doar când mă gândesc pe câtă muncă asiduă s-au ridicat toate performanțele de până acum ale lui Toma. Râd când mă gândesc la „bărbații” care se plâng că merg pe jos până la piață și înapoi și cară două sacoși cu cartofi, și-apoi își pun consoartele să le maseze șalele ostenite. Că deh, ”ți-am adus de-ale gurii, prestează și un masaj la moșu!” Și mă zbârlesc toată când aflu că Toma aleargă zeci de km pe zi/noapte, ploaie, vânt, zăpadă, noroi, frig, soare… Sau că mânuiește parapanta ca nimeni altul în dorința de a-și atinge țelul. Și, din câte am înțeles din postările Mihaelei, mai este caracterizat și de o modestie ieșită din comun. Despre ce vorbim aici dacă nu despre un Erou? Ce bine trebuie să se fi simțit când, la terminarea cursei, l-a așteptat acea gașcă veselă și frumoasă de români, strânși într-o singură iubire, legați de același sentiment de mândrie, uniți de același om remarcabil! Mă gândesc la mine când, după o zi de bătut munții în lung și-n lat, în încercarea de a-mi bate recordurile personale anterioare, mă simțeam extraordinar când îmi ieșeau planurile. De aici înainte nu mai plec singură pe munte căci știu că Toma mă va însoții mereu, fie vară, fie iarnă, tocmai prin exemplul pe care mi l-a oferit în aceste săptămâni de concurs. Slavă Domnului că am lângă mine un om deosebit cu care împart aceleași idealuri și valori, pentru care adrenalina, saltul cu parașuta, explorarea crestelor în orice condiții nu sunt niște necunoscute. Toma, vreau să afli că ai doi susținători și din Ploiești (de fapt trei, că punem și blănoasa la socoteală), care te salută cu respect și iubire pentru exemplul pe care ni-l oferi. Iar ție, dragă Mihaela, îți mulțumesc că mi-ai făcut cunoștință cu un Erou. Aveam nevoie de asta.